Porumbul provine din America Centrala si se considera ca era cultivat inca 7000 de ani inaintea erei noastre. Constituia hrana de baza a maiasilor, aztecilor si a incasilor, fiind o parte constituanta a culturii acestor popoare. Conform legendei – Zeul Soare a trimis grindina de aur (porumbul) pentru a hrani oamenii.

Porumbul este parte constanta a alimentatiei uzuale, indiferent de strarea in care este consumat. In acelasi timp, porumbul este inclus pe lista alimentelor sanatoase, utile pentru buna functionare a organismului nostru.

Avand un efect accentuat impotriva stresului, porumbul este bogat in vitaminele din grupa B, mai ales in vitamina B1, care are efect asupra functionarii sistemului nervos, a muschilor, a inimii si asupra productiei de globule rosii. 150 de grame de porumb acopera aproximativ 25 % din cantitatea necesara de vitamina B1 pentru un adult. Porumbul contine de asemenea un anti – oxidant de frunte, respectiv vitamina E, care ne protejeaza impotriva artritei. Introducerea porumbului in meniul nostru zilnic micsoreaza riscul aparitiei bolilor de inima si a cancerului, iar hidrocarburile cuprinse in porumb dau energie si nu permit depunerea grasimii. Magneziul, de asemenea, prezent in cantitati mari in porumb, completeaza intr-un mod excelent lipsa acestui element datorata bolilor legate de imbatranirea organismului.

Alti nutrienti esentiali care se regasesc in porumb sunt vitamina C, fosforul, manganul si vitamina B5. Principalele contributii aduse de porumb la propria noastra sanatate sunt reprezentate de fibre
si de acidul folic. Aceste elemente ajuta la mentinerea unui sistem cardiovascular sanatos, la prevenirea mai multor tipuri de cancer, la mentinerea unei memorii intacte, ajuta tranzitul intestinal sau cresterea nivelului de energie din organism.Vitamina E continuta de porumb, si-a castigat un rol important in revitalizarea si reinnoirea celulara, inlesnind respiratia celulara si trecerea oxigenului in sange.

Consumat intr-un mod regulat, porumbul nu aduce decat beneficii organismului uman.

Va asteptam in parcul Herastrau, in zona Rotii mari, in perioada 29 mai – 1 iunie, la primul targ in aer liber organizat de revista Superbebe!

La eveniment vor participa toti comerciantii din zona de parenting, iar vizitatorii vor avea ocazia sa afle o multime de informatii interesante despre nutritia, ingrijirea si educarea copilului in cadrul workshop-urilor organizate de revistele Superbebe si Superkids impreuna cu colaboratorii acestora. Parteneri media ai acestui eveniment sunt radio Itsy Bitsy si Minimax.

Superbebe Expo Show va fi un eveniment cu tema ECO, unde va fi explicata necesitatea adoptarii unei conduite ecologiste de catre adulti, dar, in special, de catre cei mici. In cadrul workshop-urilor se vor face demonstratii si se va promova pe cat posibil educatia ECO. Aflat la prima editie, SuperBebe Expo Show va incerca sa dea solutii si raspunsuri parintilor despre cresterea si ingrijirea copiilor intr-un mediu cat mai sanatos.

Lintea este o leguminoasa cultivata din vechime in lumea intreaga, disponibila in orice anotimp. Este un aliment bogat in proteine, minerale si sarac in grasimi. Lintea este apreciata de nutritionisti datorita calitatilor sale care intaresc organismul. In categoria mineralelor continute de linte se numara potasiul, fosforul si molibdenul, urmate de calciu, zinc si fier.

Din compozitia lintei nu lipsesc vitaminele din complexul B si vitamina PP, precum si hidratii de carbon, materiile azotate si grasimile. Fitonutritionistul Eric Favre recomanda dieta cu linte in diverse afectiuni precum astenia, bolile cardiace, hepatice si gastrice sau convalescenta. Potrivit acestuia, persoanele anemice, copiii aflati in perioada de crestere si femeile gravide trebuie sa manance lintea in combinatie cu alte legume sub forma de supa, ghiveci, piure si in salate asortate. Sub raport energetic, 100 g de linte echivaleaza cu 354 Kcal.

In functie de marimea bobului si de culoare, se pot distinge trei varietati: lintea verde - cu bob mare si invelis verde deschis; lintea maro - cu bob mic, de culoare inchisa, maro sau aproape neagra si lintea rosie - cu bob mic, portocaliu sau rosu. Cele mai indicate tipuri de linte in alimentatie sunt cele de culoare verde sau cele maronii, fiindca isi pastreaza cel mai bine forma si proprietatile in urma fierberii, restul devenind cremoase. De regula, se lasa la inmuiat, seara, intr-o cantitate de apa de trei ori mai mare. Timpul de fierbere difera in functie de soi; de regula, lintea inmuiata fierbe in circa 30 minute.

Amestecata cu ceapa rosie, lintea are un gust excelent. De asemenea, merge bine in tocanite, sosuri si salate de legume, aperitive si garnituri, supe, ciorbe, bors, desert, in feluri de mancare vegetariene, ca si unele cu peste, carne sau carne de pasare; in combinatii dintre cele mai diverse - cu orez, paste fainoase, ciuperci, morcovi, spanac, fasole boabe etc. Pentru o experienta gastronomica intr-adevar speciala, incercati sa preparati o supa de linte!

Menta (Mentha Piperita) este un remediu natural deosebit pentru imbunatatirea digestiei, calmarea durerilor de cap.
Menta contine un nivel crescut al uleiului activ esential mentol. In multe tari ceaiul de menta este baut dupa masa pentru imbunatirea digestiei. Menta se poate folosi cu succes in tulburarile gastro-intestinale, intretinand si sanatatea ficatului si face minuni in cazul indigestiilor si starilor de voma.

Avand si efect antibacterian, menta poate sa previna si sa vindece pete, puncte negre si acnee atunci cand se aplica pe piele intr-o forma diluata, pentru a nu produce iritare.
Cercetatorii italieni au descoperit ca, in urma fierberii frunzelor de menta, se elibereaza peste 12 compusi chimici instabili volatili, care inhiba centrii agresivitatii. Acest efect s-a dovedit mult mai puternic in anotimpul rece, cand mucoasele duodenala si nazala permit o absorbtie mai rapida a compusilor respectivi.

Menta este foarte utila in stari de oboseala, cauzate in special de suprasolicitare intelectuala, stres sau epuizare. Desi efectul mentolilor asupra centrilor agresivitatii este direct si imediat, pentru a obtine o eficienta maxima este nevoie de o cura cu ceai de menta de minimum 12 zile, unii bucurandu-se de efectele maxime mai rapid decat altii datorita unor factori variabili ce tin de varsta, sex, temperament etc.

Cateva moduri de a va bucura de proprietatile terapeutice ale mentei:

-adaugati frunze de menta la salate, deserturi si sucuri de fructe ca sa le dati un gust delicios; un suc de rosii in care ati introdus cateva frunze de menta capata un gust deosebit;
-adaugati cateva picaturi de ulei de menta intr-un vas cu apa fiarta pentru a improspata aerul;
-beti ceai de menta dupa mese pentru a avea o respiratie placuta si a reduce simptomele de indigestie si balonare;
-folositi infuzia de menta ca pe o lotiune tonica pentru pielea obosita.

Specialistii in medicina naturista incurajeaza consumul semintelor de dovleac datorita continutului lor bogat in ulei, magneziu, protide, lecitina, rezine si enzime cu proprietati antihelmintice. Pe langa faptul ca ajuta la eliminarea parazitilor intestinali, desfunda vasele de sange, regleaza colesterolul si stimuleaza activitatea rinichilor, semintele de dovleac au un efect echilibrant glandular si nervos. De asemenea, continutul ridicat de magneziu reduce riscurile aparitiei afectiunilor cardiace.

Astfel, bolile de inima asociate unor valori crescute ale colesterolului pot fi ameliorate cu ajutorul unei cure de seminte de dovleac. Se scot din alimentatie carnea, untul si margarina, precum si produsele de cofetarie si patiserie. Se consuma zilnic in jur de o suta de grame de seminte de dovleac, al caror ulei contine acizi grasi polinesaturati, un adevarat elixir pentru vasele de sange.

Rolul energizant al semintelor de dovleac are un mare aport in curele de cruditati recomandate in cancer, leucemie, scleroza in placi sau diverse boli greu vindecabile. Pentru a fi eficiente terapeutic, semintele de dovleac se consuma doar neprajite.

„Semintele de dovleac sunt mai bune decat cele de floarea-soarelui, au un efect excelent si impotriva parazitilor digestivi. Sunt insa si foarte satioase, au in compozitie multe uleiuri, asa ca daca sunt consumate in cantitati prea mari, ingrasa“, afirma nutritionistul Mihaelea Ionescu, de la Institutul de diabet, nutritie si boli metabolice „N. Paulescu“, din Bucuresti.

Nutritionistii sustin ca, daca sunt consumate zilnic, semintele de dovleac ne vor imbunatati starea de sanatate, fara a fi nevoie sa luam vreun medicament sau supliment alimentar.

Aromate si hranitoare, migdalele reprezinta o sursa naturala de combatere a stresului si oboselii, jucand un rol important in terapia bolilor de inima, acest lucru fiind atribuit in primul rand lipidelor si procentajului scazut de acizi grasi saturati. Fiind placute la gust si satioase, ele reduc consumul altor alimente si inlatura senzatia de foame. Avand un continut proteic ridicat (19 grame de proteine pentru fiecare 100 de grame consumate), migdalele au acelasi aport de proteine ca si in cazul produselor din carne, fiind indicata consumarea moderata a acestora. De asemenea, rezerva de cupru ascunsa in migdale contribuie la sanatatea sistemului osos, vascular si nervos.

Un studiu efectuat la Universitatea Harvard din S.U.A. a constatat ca migdalele pot fi consumate ca si snack in dietele pe baza de proteine si cele pe baza de grasimi nesaturate, insa niciodata in cele care pun accentul pe carbohidrati. Cercetatorii au evidentiat faptul ca dietele constituite mai mult din proteine si grasimi nesaturate au rolul de a imbunatati tensiunea arteriala si de a reduce nivelul de LDL-colesterolul, mai mult decat in cazul dietelor bazate pe carbohidrati.

Hipotensivii sunt sfatuiti sa consume in medie cinci migdale zilnic, pentru a normaliza valoarea tensiunii arteriale. Fructele coapte, amestecate cu miere, sint indicate in insomnii, anemii si astm bronsic. Data fiind marea putere nutritiva a migdalelor, acestea trebuie consumate cu moderatie: 6-10 fructe pe zi, de la caz la caz.
In plus, continutul ridicat de vitamina E face migdalele indicate in tratamentul problemelor tenului, fiind insa eficiente si pentru revigorarea parului. Consumind trei migdale pe zi, veti beneficia de efectul revitalizant pe care il au aceste fructe asupra podoabei capilare afectate de vopsirile repetate.

Condiment puternic folosit cu succes in fitoterapie, datorita efectelor sale benefice asupra sanatatii, hreanul este o planta putin pretentioasa fata de factorii de mediu, fiind rezistenta atat la temperaturile scazute cat si la perioadele lungi de seceta.

In ziua de azi, putini dintre noi mai folosesc hreanul ca medicament, renuntand la proprietatile acestuia pentru cele care il fac o adevarata picanterie alimentara. Pacat! Puterea hreanului de a vindeca este remarcabila si… gratuita.

Dar care este secretul puterii sale? In primul rand iuteala din radacini, care il face sa fie foarte eficient in tratarea bolilor reumatice si ale cailor respiratorii superioare. Pe langa vitamina C, care se regaseste intr-o concentratie de 70-80 de mg la 100 de grame de radacina proaspata, hreanul mai contine si minerale indispensabile organismului, precum fierul, magneziul, potasiul si calciul. “De altfel, principala proprietate a hreanului este stimularea digestiei. Efectul de stimulare digestiva se datorează enzimelor pe care le contine acest condiment”, arata dr Cristina Pavel, medic specialist medicina de familie.

Printre afectiunile care isi gasesc alinare cu ajutorul hreanului se numara bronsitele, sinuzitele, paradontoza, reumatismul, anemia, gripa si racelile. Din cauza faptului ca aroma sa este foarte volatila, acesta este folosit doar la mancaruri calde la care este adaugat imediat inainte de servirea mesei.

Este recomandat ca persoanele care sufera de gastrita hiperacida sau colon iritabil sa evite hreanul. Din cauza substantelor picante, acesta poate fi iritant pentru stomac.