Originara din regiunile mediteraneeane, anghinarea este unanim recunoscuta pentru proprietatile sale curative. Actiunea terapeutica se datoreaza continutului bogat de cinarina, oxidanti, polifenoli, flavone, insulina, saruri de potasiu si magneziu.

Anghinarea contribuie la imbunatatirea digestiei. Din acest motiv, nutritionistii o recomanda in prevenirea tulburarilor gastro-intestinale. De asemenea, este bine sa mancam anghinare pentru detoxifierea ficatului, pentru prevenirea afectiunilor bilei si rinichilor sau pentru normalizarea nivelului zaharului in sange.

In tarile din zona Marii Mediterane, anghinarea macerata in ulei de masline este folosita pentru tratarea afectiunilor hepatice si biliare si pentru calmarea durerilor din colicile biliare. S-a demonstrat ca anghinarea are actiune coleretica (stimuleaza secretia biliara) si colagoga (stimuleaza evacuarea bilei in intestin). Anghinarea este si un bun diuretic, favorizeaza eliminarea ureei si a acidului uric, fiind indicata persoanelor care sufera de guta. Anghinarea are o valoare energetica redusa: 24-30 calorii/100 g, dar este o sursa buna de fier, calciu, vitaminele C si E.

Anghinarea poate fi pregatita sub forma de salata, supa sau garnitura pentru diferite mancaruri, cea mai buna fiind anghinarea cruda. Atunci cand este adaugata in mancaruri, aceasta pierde o parte din vitamine si minerale. Anghinarea este recunoscuta pentru efectele sale hepatoprotectoare, de aceea le este recomandata cu precadere persoanelor cu afectiuni hepatice. Sub forma de ceai, anghinarea are proprietati decongestionante, detoxifiante si depurative.

Postul Pastelui (Postul Mare sau Postul Patruzecimii) este cel mai lung post din calendarul crestin-ortodox si dureaza sapte saptamani, adica 48 de zile, fiind unul dintre cele mai restrictive posturi crestine.

Din punct de vedere medical, postul este perceput ca o schimbare a regimului alimentar, cu trecerea de la o alimentatie bazata in principal pe hrana de origine animala, la o alimentatie formata din produse de origine vegetala. Aceasta modificare a regimului alimentar aduce cu sine anumite transformari, care genereaza un aport de vitamine si minerale ce ajuta organismul sa treaca peste astenia de primavara, starea de slabiciune si oboseala specifica sezonului.

Este recomandata o alimentatie din care sa lipseasca carnea, ouale, untul si laptele. Odata cu trecerea la alimentatia de post are loc o scadere a aportului de proteine si grasimi de origine animala. Acestea asigura o senzatie de satietate de durata mai lunga datorita digestiei lente. Astfel, poate aparea necesitatea ca de la un regim de 3-4 mese principale zilnic sa se treaca la 4-5 mese/zi, lucru care este absolut normal. Dozarea adecvata a portiilor din punct de vedere caloric se va urmari indeaproape, pentru a preveni supraalimentarea sau malnutritia.

Medicii recomanda celor ce vor sa tina postul Pastelui sa manance multe fructe si legume prospete sau fierte, paste fainoase, biscuiti, miere, dulceturi, fulgi de orice fel (orz, ovaz, porumb), masline, fructe uscate, orez, ciorbe si supe de legume, dar si placinte cu aluat pe baza de paine si, pe cat posibil, sa micsoreze consumul de foietaj, deoarece acesta contine grasimi vegetale hidrogenate daunatoare organismului.

Lipsa proteinelor animale din organism timp de 40 de zile nu este catastrofala, mai ales daca alimentele consumate sunt bine preparate. Cele mai mari cantitati de proteine vegetale sunt continute de fasole, ciuperci, alune, porumb, mazare si soia. Este recomandat si consumul de cartofi fierti sau copti, conopida, broccoli sau a ghivecelor de legume.