Ce este Risipa de alimente
În UE, se generează anual peste 58 de milioane de tone de deșeuri alimentare (131 kg/locuitor) (Eurostat, 2023), cu o valoare de piață asociată estimată la 132 de miliarde de euro.
Eurostat estimează că aproximativ 10 % din alimentele puse la dispoziția consumatorilor din UE (la nivelul comerțului cu amănuntul, al serviciilor de alimentație și al gospodăriilor) ar putea fi irosite. În același timp, peste 37 de milioane de persoane nu își pot permite o masă de calitate o dată la două zile (Eurostat, 2023).
La nivel global, aproximativ o treime din totalul alimentelor produse pentru consumul uman se pierd sau se irosesc (FAO, 2011).). Indicele FAO privind pierderile alimentare (FLI) estimează că, la nivel mondial, aproximativ 14 % din totalul alimentelor produse se pierd din etapa post-recoltare până în etapa de vânzare cu amănuntul, dar excluzând această etapă (FAO, 2019).
Potrivit indicelui UNEP privind risipa de alimente 2024, aproximativ 1,05 miliarde de tone de deșeuri alimentare au fost generate în 2022 – 60 % din acestea provenind din gospodării, 28 % din servicii alimentare și 12 % din comerțul cu amănuntul. Aceasta înseamnă că 19 % din alimentele disponibile pentru consumatori sunt irosite, la nivelul comerțului cu amănuntul, al serviciilor de alimentație și al gospodăriilor. Echivalentul a cel puțin un miliard de mese de alimente comestibile este irosit în gospodăriile din întreaga lume în fiecare zi (UNEP, 2024).).
În mod similar, în UE, gospodăriile generează mai mult de jumătate din totalul deșeurilor alimentare (54 %) în UE, 70 % din deșeurile alimentare provenind din gospodării, din serviciile alimentare și din comerțul cu amănuntul (Eurostat, 2023).
Risipa de alimente nu este doar o problemă etică și economică, ci epuizează și mediul de resurse naturale limitate.
(Sursa Deșeuri alimentare)
La nivel global aproximativ o treime din totalul alimentelor produse pentru consumul uman este irosit, iar în Uniunea Europeană se estimează că 20% din totalul alimentelor produse se pierd sau se irosesc, în timp ce 43 de milioane de oameni de la nivelul Uniunii Europene nu își permit zilnic mese care să asigure o alimentaţie adecvată.
Cantitatea de deșeuri alimentare generate în țările industrializate este la fel de mare ca şi în țările în curs de dezvoltare, însă distribuția este diferită: în țările în curs de dezvoltare, peste 40% din pierderile alimentare se produc după recoltare și în timpul procesării; în țările industrializate, peste 40% din pierderile alimentare apar la nivelul vânzărilor cu amănuntul, precum și la consumatori.
Un raport WWF (World Wildlife Fund) publicat în iunie 2021 mentioneaza că aproximativ 40% din totalul alimentelor cultivate rămân nemâncate. Procentul reprezintă 2,5 miliarde de tone, o creștere de aproximativ 1,2 miliarde față de estimările anterioare.
Cauzele risipei alimentare
Risipa alimentelor poate avea loc în toate punctele lanțului alimentar de aprovizionare şi anume la fermă, la prelucrare și fabricare, la comercializare, în restaurante și cantine, precum și în gospodăriile populaţiei. Motivele producerii deșeurilor alimentare variază mult și sunt specifice fiecărui sector de activitate.
Factorii care contribuie la risipa alimentară includ:
Planificarea nepotrivită de cumpărături de alimente și promoțiile precum „cumpărați unul și obțineți unul gratuit” duce la achiziționarea sau pregătirea de mâncare în cantitate prea mare,
Neînțelegeri cu privire la semnificația „expiră la” și „a se consuma de preferinţă până la”, etichete cu date care duc la creșterea cantităților de alimente risipite,
Dimensiuni standardizate ale porțiilor în restaurante și cantine,
Dificultatea anticipării numărului de clienți (o problemă pentru serviciile de catering),
Probleme de gestionare a stocurilor pentru producători și comercianți,
Standarde de calitate ridicate (ex. pentru produsele vândute cu amănuntul),
Supraproducție sau lipsă de cerere pentru anumite produse în anumite perioade ale anului, produse și ambalaje cu defecte (fermieri și producție de produse alimentare),
Depozitare/transport inadecvat în toate etapele lanțului alimentar.
La baza tuturor acestor probleme stă o lipsă generală de conștientizare a soluțiilor posibile și a beneficiilor care decurg din reducerea risipei alimentare.
Cadrul legislativ naţional si european
In România a fost adoptat cadrul legislativ pentru diminuarea risipei alimentare. Actele normative în vigoare care stabilesc acţiunile ce trebuie întreprinse de operatorii din industria alimentară, conform unei ierarhii de prevenire a risipei alimentare sunt:
Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare
Hotărârea Guvernului nr. 51/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016
Ghid european:
Ghidul Comisiei Europene privind donarea de alimente
Ce putem face noi, in calitate de consumatori
Toate persoanele au un rol important în reducerea risipei alimentare! Adesea, cu eforturi minime, risipa alimentară poate fi redusă, economisind bani și contribuind la protejarea mediului. Este mult mai ușor decât se crede! Iată cum:
Cateva idei si solutii pe care le putem adopta fiecare dintre noi pentru a reduce risipa alimentara
Cum putem reduce risipa alimentara fiecare dintre noi, acasa:
Planificați-vă mesele;
Puteţi să folosiți surplusul de la prepararea meselor anterioare;
Citiți informațiile despre data durabilităţii minimale a alimentelor. Aceasta poate fi exprimată în două feluri în funcţie de perisabilitatea alimentului, respectiv „expiră la data…” (ne informează despre siguranţa alimentelor) și „a se consuma de preferinţă înainte de data…” (ne informează despre calitatea alimentelor);
Puneți mai puțin în farfurie și reumpleți dacă este cazul;
Pregatiti mai multe portii de mancare si congelati-le ! (porții gata făcute);
Depozitați alimentele în mod corespunzător (verificați etichetele pentru instrucțiuni de stocare, asigurați-vă că frigiderul este potrivit între 1 °C și 5 °C);
Cunoașteți permanent ce alimente aveţi în cămară și frigider;
Rotiți alimentele stocate acasă – „primul intrat, primul ieșit”!
Cand plecam la cumparaturi sau la piata:
Faceţi o listă de cumpărături;
Nu cumpărați când vă este foame;
Cumpărați doar cantitatea de care aveți nevoie (dimensiunea potrivită a ambalajului sau alimente vrac);
Puteţi alege fructe și legume imperfecte din punct de vedere al aspectului exterior (formă, dimensiune), aflate adesea la reducere;
Puteţi achiziţiona şi consuma produsele aflate la reduceri şi care sunt aproape de atingerea datei durabilităţii minimale.
La serviciu si la scoala:
Cereți să vi se servească porția potrivită pentru dumneavoastră (la cantină);
Fiţi atenţi la frigiderul din birou/coșul de fructe/cutia cu bomboane;
Diseminaţi către colegi recomandările despre cum putem preveni risipa de alimente.
In vacanta, la restaurant, la cafenele:
Puneți puțin în farfurie și reumpleți dacă este cazul,
Luați acasă ceea ce vă rămâne in farfurie neconsumat,
Gestionați-vă apetitul și pofta de mâncare, în funcție de ora zilei.
La Biomania avem o categorie dedicata acestor produse alimentare care se apropie de data de expirare. Aceste produse sunt la preturi reduse, in vederea incurajarii consumului acestora inainte de data de expirare a valabilitatii.
In aceasta categorie, In pagina fiecarui produs veti regasi mentionata data de expirare a acestuia.
Voi ce alte obiceiuri aveti in vederea reducerii risipei alimentare?
